Cecul

  Cecul este instrumentul de plată, utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi.

Ø       Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.

Baza legală a utilizării cecului, în România, este reprezentată de „Reglementările privind cecul” ale BNR şi Normele Cadru nr. 7/1994, privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit cu cecuri.

Există mai multe tipuri de cecuri, a căror denumire indică rolul ca instrumente de plată şi credit, astfel:

- cecul nominal: are drept caracteristică indicarea numelui beneficiarului;

- cecul la purtător: care dă dreptul posesorului să încaseze suma, în momentul prezentării;

- cecul de virament (sau de decontare): se utilizează pentru a realiza transferul sumelor din contul curent al emitentului în contul beneficiarului;

- cecul acceptat: se caracterizează prin confirmarea de către bancă, a existenţei disponibilului în cont curent, asigurând beneficiarul că cecul se va plăti la prezentare;

- cecul barat: se diferenţiază prin trasarea de către posesor sau trăgător, a două linii paralele sau oblice pe faţa cecului. Bararea poate fi generală sau specială, după cum între linii este înscris, sau nu, numele unei bănci. Bararea este generală dacă nu se scrie nimic sau se scrie “bancă”, ori alt termen echivalent: bararea este specială, dacă este trecută denumirea unei bănci. Cecul cu barare generală poate fi plătit numai altei

bănci sau unui client al băncii plătitoare. Cecul cu barare specială poate fi plătit numai băncii înscrise între linii sau numai unui client al băncii plătitoare, dacă numele aceleia este înscris între linii.

Ø       Cecul barat prezintă avantaje care decurg din securitatea sporită pe care o oferă pentru bancă, întrucât este plătibil numai unei persoane determinate. De asemenea, diminuează riscul pierderii sau al furtului. Banca plătitoare care nu respectă cu stricteţe normele legale privind cecul barat răspunde de paguba cauzată până la concurenţa valorii cecului.

 În România, în compensarea multilaterală se foloseşte numai cecul barat.

- cecul garantat: reprezintă o formă recentă de cec, introdus în ţări precum Franţa,Marea Britanie, SUA.

Scopul introducerii acestor cereri l-a reprezentat sporirea acceptării în comerţul cu amănuntul. Un cec prezentat împreună cu un card valid reprezintă asigurarea completă privind faptul că cecul va fi onorat de către banca emitentă la valoarea specificată.

Pentru ca cecurile să fie considerate valabile, sunt necesare două condiţii:

Ø       numărul cardului de garantare a cecului trebuie să fie înscris pe verso;

Ø       persoana care acceptă cecul trebuie să verifice validitatea cardului şi dacă informaţia de pe card corespunde cu cea înscrisă pe cec.

Cecul garantat este utilizat, în special, ca instrument de retragere a numerarului.

Elementele cecului

Ca instrument de plată de debit, cecul circulă de la unitatea bancară a clientului beneficiar la unitatea bancară a clientului plătitor, având ca efect debitarea contului clientului plătitor şi creditarea clientului beneficiar.

Formula consacrată este: „Plătiţi în schimbul acestui CEC, suma de ................”

Ca şi în cazul cambiei, pentru a avea valabilitate cecul trebuie să cuprindă o serie de menţiuni obligatorii, care sunt denumite elemente ale cecului .

Pe faţa cecului apar următoarele elemente:

1.       denumirea / sigla societăţii bancare trase şi adresa acesteia;

2.       seria şi numărul cecului, sub denumirea societăţii bancare;

3.       înscrisul „plătiţi în schimbul acestui CEC” se află sub sigla societăţii bancare trase;  înscrisul „stipulat”, urmat de un spaţiu necesar completării menţiunilor facultative ale cecului;

4.       data emiterii cecului „emis la ............”, pentru stabilirea zilei, lunii şi anului emiterii;

5.       menţiunea referitoare la identificarea sumei, care urmează a se plăti;

6.       numele şi adresa trăgătorului, carnetul de cecuri de la unitatea bancară al cărei client este.

Ø       Pe verso-ul cecului: figurează menţiuni referitoare la operaţiunea de girare şi la plata, respectiv încasarea cecului:

1.       numele şi denumirea girantului;

2.       numele giratarului, prin înscrisul „girat către ...........”;

3.       data efectuării operaţiunii de girare;

4.       informaţii referitoare la plata şi încasarea cecului, precum şi a modalităţilor de efectuare a acestora (în numerar sau în cont).

 Între cec şi cambie se poate realiza următoarea comparaţie:

Ø       Atât cecul cât şi cambia sunt instrumente care circulă la unitatea bancară a clientului beneficiar către unitatea bancară a clientului plătitor.

Efectul acestor instrumente constă în debitarea contului clientului plătitor şi creditarea contului clientului beneficia

Ø       Cecul se aseamănă cu cambia, prin participarea trăgătorului, trasului şi beneficiarului.

Cecul este un instrument de plată, prin care trăgătorul, cel care l-a emis, dispune de fondurile proprii pe care le are la o societate bancară (tras). Aceasta se obligă să plătească suma de bani ordonată, respectiv să presteze un serviciu de casă pentru emitent.

Banca (trasul) eliberează clientului său mai multe formulare de cec necompletate, pe care, trăgătorul (clientul) le poate transforma în cecuri barate, în limitele disponibilităţilor proprii.

Ø       Cecul este un instrument de plată, care poate fi compensat şi decontat, ca şi cambia, de către BNR.

Ø      Cecurile aflate în situaţia imposibilităţii de a fi plătite, sunt raportate la Centrala Incidentelor de Plăţi. În acest caz, trăgătorul nu are voie să completeze cecuri timp de un an, din momentul raportării.

 Deosebirile între cec şi cambie constau în următoarele:

Ø       cecul nu poate fi tras decât asupra unei bănci;

Ø       cecul nu este titlu de credit, ci doar instrument de plată, reglementat de norme asemănătoare celor aplicate cambiei;

Ø       cecul nu reprezintă întotdeauna un act de comerţ obiectiv, ci poate fi un act de comerţ subiectiv atunci când este emis de un comerciant pentru nevoile comerţului său.

Avantajele utilizarii cec-ului:

• asigurandu-va disponibilul necesar achitarii filelor de cec, partenerii dumneavoastra va vor acorda increderea necesara si veti putea largi aria utilizarii acestui instrument de plata
• puteti depune la ghiseele bancii, spre a fi remise la incasare, cecuri emise de partenerii dumneavoastra de afaceri
• puteti solicita bancii informatii despre potentialii dumneavoastra parteneri de afaceri, prin consultarea Centralei Incidentelor de Plati, in cazul in care acestia intentioneaza sa-si achite obligatiile prin file cec
• cec-ul primit de la un partener il puteti gira in favoarea altuia, in vederea achitarii obligatiilor dumneavoastra de plata

Conditii necesare pentru obtinerea unui carnet cec:

• sa fiti client VBR de cel putin 3 luni
• compania pe care o reprezentati sa aiba cel putin 6 luni de activitate
• compania sa nu fi inregistrat incidente de plata la Centrala Incidentelor de Plati
• rulajul minim lunar pe contul curent sa fie de minim 25.000 RON

Circuitul cecului

1. eliberarea carnetului de cecuri de către bancă clientului ei (trăgătorul)
2. trăgătorul cecului cumpără mărfurile de la vânzător (beneficiarul cecului) şi
3. trage cecul asupra băncii X (banca cumpărătorului / trasul);
4. trgătorul remite beneficiarului cecul tras asupra Băncii X;
5. beneficiarul remite cecul la banca sa pentru încasare;
6. banca beneficiarului (Banca Y) prezintă cecul la Banca X;
7. Banca X achită cecul şi stinge creanţa.

Etapele procesării prin compensare a cecului

1. În baza unui disponibil constituit la banca sa, trăgătorul primeşte de la aceasta un carnet de cecuri;
2. Între trăgător – în poziţie de cumpărător – şi beneficiar – în poziţie de vânzător – se încheie un contract având ca obiect active transferate;
3. Trăgătorul emite cecul prin care dă ordin băncii sale să plătească la prezentare posesorului său, suma de bani înscrisă pe cec;
4. Beneficiarul cecului îl remite spre încasare băncii sale;
5. În cadrul şedinţei de verificare a instrumentelor de plată de debit, banca beneficiarului prezintă băncii trase cecul spre verificarea disponibilului din contul trăgătorului şi pentru acceptarea plăţii;
6. Trasul verifică disponibilul şi, în cazul acceptării, debitează contul trăgătorului. Banca trasă comunică băncii beneficiarului informaţiile privind acceptarea la plată a cecului;
7. Banca beneficiarului introduce scriptic cecul în compensare;
8. După procesarea cecului prin compensare, banca beneficiarului creditează contul clientului său cu suma înscrisă pe cec;
9. Creanţa beneficiarului asupra plătitorului se stinge