împrumutul de stat

Din punct de vedere juridic, împrumutul de stat este definit prin următoarele elemente tehnice:

a) Denumirea împrumutului - este stabilită în funcţie de destinaţia împrumutului (spre exemplu:  împrumutul pentru reconstrucţie, împrumutul pentru înzestrarea armatei etc). Adesea în denumirea împrumutului se specifică: anul lansării, nivelul dobânzii oferite, forma pe care o îmbracă venitul etc.

b) Valoarea nominală este cea înscrisă pe obligaţiunea emisă cu ocazia lansării unui împrumut de stat. Ea exprimă mărimea creanţei pe care deţinătorul acesteia (creditorul) o are de încasat de la stat, respectiv datoria statului faţă de deţinătorul efectului public.

c) Valoarea reală este valoarea la care obligaţiunea este cotată la bursă la un moment dat, putând fi egală, mai mare sau mai mică decât valoarea nominală. Dacă deţinătorul unui efect public doreşte să-şi recupereze banii plasaţi într-o obligaţiune, înainte de scadenţa acesteia, va putea vinde la bursă înscrisul respectiv. Mărimea valorii reale depinde de cursul la care sunt cotate la bursă înscrisurile respective.

d) Cursul reprezintă preţul la care se vând/cumpără 100 unităţi monetare valoare nominală. Cursul poate fi:

-     al pari, când valoarea nominală = valoarea comercială a hârtiei de valoare;

-     sub pari, când valoarea reală < valoarea nominală;

-     supra pari, când valoarea reală > valoarea nominală.

e) Termenul de rambursare arată perioada de timp pentru care a fost contractat împrumutul de stat. Din acest punct de vedere există:

-  împrumuturi de stat pe termen scurt (până la 1 an) sunt lansate pentru acoperirea golurilor temporare de trezorerie.

-  împrumuturile de stat pe termene medii (până la 5 ani) sau lungi (peste 5 ani) sunt contracte pentru acoperirea unor deficite bugetare sau pentru finanţarea unor investiţii de mare valoare şi importanţă.

f) Dobânda  este preţul pe care statul îl plăteşte creditorilor săi pentru folosirea sumei împrumutate. În afara dobânzii, deţinătorii de înscrisuri ale creditelor publice pot beneficia de câştiguri materiale, acceptarea de către stat ca plată pentru impozitele şi taxele datorate bugetului a unor efecte publice etc.