sâmbătă, 22 ianuarie 2011

RISCUL DE ŢARĂ

      Piaţa financiară este extrem de volatilă datorită influenţei unui număr mare  e factori obiectivi şi subiectivi. Din această cauză, în lupta lor pentru maximizarea profitului, instituţiile de credit se confruntă în permanenţă cu tot felul de riscuri.
      În literatură juridică se insistă asupra necesităţii delimitării situaţiilor de risc de cele care intră în domeniul răspunderii contractuale; culpa exclude riscul care rămâne localizat în sfera evenimentelor aflate în afara posibilităţilor de influenţare a partenerilor contractuali. Această accepţiune limitează sfera riscurilor la aceste evenimente, fenomene implacabile şi exterioare tranzacţiei; ea nu include pierderile cauzate unui partener de conduită culpabilă a celuilalt, în speţă ceea ce este cunoscut sub denumirea de „risc de neplată”.
      Ca urmare în acest sens, riscurile reprezintă consecinţele patrimoniale ale neexecutării sau executării tardive sau necorespunzătoare a unei obligaţii dintr-un contract comercial pentru care creditorul prejudiciat nu poate trage la răspundere pe debitor.
      În general, riscul poate fi definit ca fiind o întâmplare a cărei producere are o consecinţă nefavorabilă asupra subiectului/agentului economic. Riscul reprezintă posibilitatea de nerealizare a câştigului scontat sau de apariţie a unei pierderi în tranzacţiile economice, ca urmare a producerii unor evenimente sau fenomene cu impact negativ asupra afacerilor societăţii comerciale/operatorului.
      Riscul poate avea o influenţă considerabilă asupra unei instituţii de credit atât o influenţă care se resimte în pierderile directe înregistrate, cât şi o influenţă  a căror efecte se resimt asupra clienţilor, personalului, partenerilor de afaceri şi  chiar asupra autorităţii băncii.
      Riscurile bancare sunt acele riscuri cu care se confruntă băncile în realizarea operaţiunilor curente şi nu numai riscurile specifice activităţii bancare clasice.
      În general, riscul bancar reprezintă gradul de pierdere suferit de o bancă în cazul în care cealaltă parte contractuală (clientul acesteia) falimentează fără să poată să-şi achite obligaţiile faţă de bancă.
      Pierderile înregistrate de bănci apar datorită împrumuturilor  excesive acordate unor clienţi sau datorită angajării excesive în activităţi speculative apărând din expunerea unor cursuri valutare ridicate sau stabilirea necorespunzătoare a scadenţei şi a ratei dobânzii, expuneri generate fie de decizii tehnice necorespunzătoare apărute în schimburile de piaţă sau rezultatele unei tehnici a conducerii bancare neadecvate.
      În aceste condiţii de accentuare a instabilităţii, reacţia băncii faţă de fenomenele conjuncturale trebuie să se manifeste, pe de o parte prin creşterea preocupărilor pentru studierea acestora şi previzionarea evoluţiei variabilelor pieţei şi, pe de altă parte, prin aşa numitul management al riscului.
      Este obligatoriu ca strategia unei bănci care se respectă, să includă programe şi proceduri privind managementul riscurilor bancare în vederea minimizării probabilităţii ca riscurile să afecteze expunerea potenţială a băncii.
            In sens larg, riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare in afacerile internationale, pierderi generate de unele evenimente macroeconomice si/sau politice din tara analizata.
            Conceptul de risc de tara este legat de alte doua notiuni: riscul suveran si riscul de transfer. Riscurile legate de datoria externa publica sau public garantate sunt incuse in cadrul riscului suveran. El exprima probabilitatea ca un stat suveran, la un anumit moment, sa nu poata sau sa nu doreasca sa isi onoreze angajamentele externe, din cauze aflate sub controlul autoritatilor statale. Riscul suveran depinde de performantele economice si de schimbarile de tara.
            Riscul de transfer exprima posibilitatea ca si in conditiile in care proiectul (finantat din imprumuturi externe) ar genera fluxuri banesti in moneda locala acoperitoare pentru stingerea obligatiilor, guvernul sa nu aiba mijloacele valutare pentru a efectua schimbul valutar in vederea  rambursarii datoriei fata de creditorul extern.
            Evenimentele care, de regula influenteaza riscul de tara sunt de natura:
            -politica: razboi, ocupatie  militara straina, revolte cu substrat ideologic, dezordine care are la origine revendicari teritoriale, conflicte de interese legate de polarizarea politica regionala;
            -sociala: razboi civil, revolte si dezordini provocate de diferente etnice, sindicalism militant, divizari religioase, contradictii intre anumite clase sociale.
            -economice: diminuarea cresterii produsului intern brut timp indelungat, cresterea ratei inflatiei, deprecierea considerabila a monedei nationale.
            Natura evenimentelor economice sociale si politice pune in evidenta existenta riscului social si riscului politic in calitate de componente ale riscului de tara.
            Riscul politic reprezinta probabilitatea ca un stat suveran sa nu isi onoreze angajamentele ce decurg din imprumuturile internationale din motive politice. Acestea imbraca forme variate, cum ar fi: razboaie, ocupatii militare straine, lovituri de stat.
            Riscul social reprezinta expunerea la pierderi in tranzactiile internationale cauzate de evenimente sociale (revolte, divizari religioase, sindicalism militant)
            Riscul economic reprezinta expunerea la pierderi in tranzactiile internationale cauzate de evenimente economice (reducerea incasarilor din export, cresterea brusca a importurilor, restrictii de ordin valutar)

Importanta analizei riscului de tara


            Pierderile inregistrate ca urmare a materializarii riscului de tara sunt percepute ca diferenta intre veniturile preconizate a fi realizate si veniturile efectiv realizate in urma derularii afacerilor supuse riscului de tara.
            Aceste pierderi pot fi:
            -pierderi de oportunitati generate de blocarea profiturilor realizate de plasamente;
            -costuri suplimentare ocazionate de adoptarea unor strategii de diminuare sau de evitare a efectelor negative generate de materializarea riscurilor;
            -pierderi totale reale reprezentate de volumul capitalul investit ce nu mai poate fi recuperat din tara gazda
            Analiza riscului de tara presupune o evaluare a premiselor care stau la baza modificarilor din mediul intern sau extern. Fara o cunoastere deplina a situatiei economice si politice din tara gazda nu se poate anticipa care va fi reactia economiei acestei tari la schimbarile bruste intervenite la nivel mondial.
            Cunoasterea si intelegerea riscului de tara este importanta din urmatorul aspect: riscul de tara este un concept multidimensional care poate fi exprimat intotdeauna printr-o cifra. Riscul de tara reprezinta o notiune agregata care ofera o imagine sintetica asupra gradului de risc la care este expusa o afacere; nivelul riscului nu este acelasi pentru fiecare din componentele sale, caci rscul de tara poate, in mod agregat sa se situeze la un nivel acceptabil, dar una sau mai multe componente ale sale putand avea un nivel extem de ridicat.

Globalizarea si riscul de tara


            Globalizarea, un termen cu acceptiuni diferite si controversate, reprezinta in mediul economic o internationalizare a afacerilor, tendinta naturala a firmelor de a cauta atat diversificarea activitatilor ca profil cat si extinderea geografica a afacerilor. Evident orice firma aflata in expansiune geografica este interesata sa reduca riscurile de operare in teritorii straine si sa valorifice la maxim oportunitatile de operare pe diferite piete in vederea majorarii excedentelor de exploatare. Prin internationalizarea activitatii, firmele pot produce cu cheltuieli mai reduse (costuri de manopera, de transport, taxe vamale) prin delocalizarea productiei. Procesul de internationalizare este reciproc avantajos atat pentru tara de localizare cat si pentru investitori.
            Globalizarea activitatilor economice induce dificultati suplimentare in optiunea firmelor pentru diferitele variante strategice de expansiune.
            Selectarea variantelor de penetrare pe piete externe se face judecand avantajele si costurile diferitelor alternative astfel incat agentii sa poata fi grupati in:
            -“cautatori de active stategice”, procedeu aplicat de firme puternice, cu atitudine de piata agresiva, aflate in expansiune;
            -“cautatori de factori de productie”, in sensul ca firmele se internationalizeaza cu scopul identificarii de resurse naturale umane la costuri reduse fata de tara de origine.
            -“cautatori de profit”, categorie ce include firmele care se internationalizeaza cu scopul localizarii in zonele geografice gazda ce pot produce o masa mai mare a profitului prin diminuarea riscurilor potentiale.
            Marile firme participante la procesul globalizarii, isi extind treptat activitatea de la nivelul pietei interne, catre cea externa in mod treptat, nu doar ca o activitate ce diminueaza stocurile ci si ca una care in mod sistematic promoveaza extensia activitatii.
           

Factorii de risc de natura macroeconomica


            Principalii factori sunt
            -Politica macroeconomica, implica masurile si reperele pe care le stabileste statul si guvernul pentru mersul economiei. Impactul masurilor macroeconomice difera in functie de tipul de tara. De pilda in tarile in curs de dezvoltare, masurile macroeconomice au un impact mult mai rapid si mai puternic decat in tarile dezvoltate (de exemplu: modificarile cursului de schimb sau ale politicii monetare conduc la schimbarea mult mai rapida a preturilor intr-un mediu inflationist comparativ cu unul ninflationist sau cu un nivel al inflatiei mai scazut; o modificare a cursului de schimb indreptata pentru combaterea inflatiei poate conduce rapid la cresterea importurilor si scaderea exporturilor si implicit la inrautatirea soldului balantei comerciale si de plati externe).
            Strategia comerciala vizeaza masurile referitoare la administrarea situatiei comerciale in relatiile economice internationale pentru substituirea importurilor si promovarea exporturilor. Substituirea importurilor presupune politici vamale tarifare, si netarifare asupra produselor de import care se considera ca se pot realiza si pe piata interna. Politicile de promovare a exporturilor accentueaza cresterea exporturilor care de obicei se realizeaza prin mentinerea unui curs de schimb competitiv si/sau prin acordarea de subventii pentru export.
            -Rolul si implicarea statului in economie. Remodelat sau chiar de-a dreptul nou, statul ramane ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicul de functii si de puteri diferite, chiar daca mijloacele s-au modificat si se modifica neincetat.

Factori de risc de natura politica


            Printre factorii politici care pot influenta marimea riscului de tara se pot include factorii politici interni si factorii politici externi.
a)      Factori politici interni    
            Analiza acestor factori are in vedere mecanismele democratice, regimurile politice sau cele de guvernare.
            Se definesc uzual ca tipuri de guvernare:
·        Democratie alternativa.
            Trasaturile fundamentale ale acestui tip de guvernare sunt:
            -un guvern/executiv sa nu fie in functie mai multe de doua legislaturi succesive;
            -alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determinate de constitutie;
            -prezenta activa a mai multor partide politice si o opozitie viabila;
            -dovada verificarilor si a balantei dintre cele trei elemente ale guvernarii: executiv, legislativ si justitie;
            -existenta unei justitii independente;
            -protectia libertatii persoanei prin prevederi constitutionale sau alte garantii legale.
·        Democratie dominanta
Trasaturile fundamentale ale democratiei dominate sunt:
            - un guvern/executiv care sa fie ın serviciu mai mult de doua legislaturi succesive, sau unde sistemul politic/electoral este intentionat sau distorsionat astfel incat sa asigure dominatia unei guvernari particulare;
            - administrarea reglementarii alegerilor ca si determinarea de constitutie sau de lege;
            - dovada restrictiilor asupra partidelor politice care nu se afla la guvernare, stanjenirea liderilor sau sustinatorilor partidelor politice care nu se afla la guvernare, impedimentele     create si obstacolele provocate numai de partidele politice care nu sunt la guvernare, frauda electorala.
·        De facto un partid stat.
Trasaturile esentiale ale unei astfel de guvernari sunt:
            - un guvern/executiv care sa fie ın serviciu mai mult de doua legislaturi succesive;
            - administrarea reglementarii alegerilor ca ¸si determinarea de constitutie sau de lege;
            - dovada restrictiilor asupra partidelor politice care nu se afla la guvernare, stanjenirea liderilor sau sustinatorilor partidelor politice care nu se afla la guvernare, impedimentele create si obstacolele provocate numai de partidele politice care nu sunt la guvernare, frauda electorala.
·        Autarhie
            Trasaturile unei guvernari autarhice sunt:
            -conducerea unui stat de catre o singura persoana nelipsita de existenta catorva     privilegii,putere militara serioasa sau drept mostenit;
            -intr-o autarhie, conducerea puternica face pe plac in cateva procese quasi-democratice.           In cele mai multe forme dezvoltate, acestea permit partide politice competente si alegeri regulate, dreptul electoral, fundamental.

            Factorii politici care au in mod diferit impact asupra investitiilor straine directe si care se au in vedere la analiza riscului politic pot fi grupati astfel:
            1.Structura grupurilor sociale. Rolul grupurilor sociale, proportiile si forta lor politica difera de la tara la tara. Grupurile sociale care se pot regasi in fiecare tara in diferite combinatii sunt:
            -micii proprietari din mediul rural;
            -muncitorii din mediul rural;
            -oamenii de afaceri;
            -clasa mijlocie din mediu urban;
            -clasa muncitoare din mediul urban cu locuri de munca asigurate;
            -muncitorii din mediul urban angajati temporar sai cei care lucreaza intr-o economie subterana;
            -studentii.
            2.Institutiile, care in general sunt;
            -institutiile constitutionale (parlamentul, presedentia);
            -institutiile si serviciile guvernamentale (birocratia);
            -armata;
            -biserica;
            -sindicatele;
            -banca centrala.
            3.Personalitatiile marcante care de cele mai multe ori au capacitatea de a influenta riscul de tara.
            4.Mecanismele de control, cum sunt:
            -sprijinul popular;
            -coruptia;
            -influenta opozitiei;
            -cresterea economic.

            Factorii politici externi 

            In general tarile nu pot ramane izolate de efectele evenimentelor ce se petrec in jurul lor sau ale celor cu arie de raspandire in intreaga lume.
            Factorii  politici care se au in vedere si prezinta importanta pentru aprecierea riscului de tara se grupeaza astfel:
            -Factorii care vizeaza instabilitatea politica in zona. Declansarea unui razboi, modificarea frontierelor, loviturile de stat sustinute din exterior nu afecteaza numai tarile unde acestea au loc, ci efectele acestora se propaga negativ pe o arie mare in zona incluzand si tarile vecine car nu se afla in conflict.
            -Tarile cu importanta strategica. Vizeaza tarile care au o pozitie strategica din punct de vedere militar, resurse minerale de o importanta deosebita. Aceste tari joaca un rol hotarator in zona.
            -Apartenenta la grupari politice. Calitatea de membru al OECD sau al Uniunii Europene permite accesul la resurse financiare si asistenta financiara. In alte conditii nu ar putea beneficia de accesul la aceste resurse.
            -instabilitatea economica din exterior. Multe tari au legaturi economice, comerciale si de cooperare puternice. Daca in cadrul uneia dintre aceste tari au loc perturbari economice serioase, dereglari, crize, cu certitudine efectele acestora se rasfrang si asupra celorlalte tari independente.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu